El e Bozo, un cuiobanesc mioritic de aproape 2 luni. Povestea vietii lui a inceput pe 6 martie . de atunci au inceput si peripetiile pt el . L-am primit acum 3 zile de la o prietena cu gandul de a-l duce la bunica'mea .. ca si asa e singura . Circumstantele au facut ca el sa ramana fara un adapost, asa ca l-am luat in grija pt o perioada scurta . Insa chiar am prins drag de javra asta :X . E cuminte , ne jucam pe afara , prin balcon , cateodata mai plange dupa mine cand joaca se termina , da' apoi se razbuna pe adidasii mei din balcon si in final adoarme . L-as da acum cat e mic , da' nu pot :) . ma unple si pe mine de bucurie cand ma asteapta sa ne jucam si sa il scot afara .
Ce ziceti , sa il pastrez ? se va face mareee :)
E greu sa renunti acum!
RăspundețiȘtergere